Dacă administrați serverul, vă pot veni repede câteva idei. În piața centrală e mai mult loc. Seara ar vedea mai mulți oameni anunțul. Și mai aveți în depozit un târnăcop bun de pus la tombolă. Toate sunt idei utile. Dacă le scrieți pe toate deodată, jucătorul care tocmai își chema prietenii s-ar putea întoarce spre dumneavoastră cu un „Bine, atunci la ce oră venim?” Cu o propoziție în urmă se pregătea să țină târgul. Acum așteaptă ora târgului pe care îl veți organiza dumneavoastră.
Să urmărim puțin povestea terenului liber. Când au jucătorii nevoie de administrator și când ar ieși mai bine sâmbăta lor dacă acesta și-ar lua mâinile de pe tastatură?
De ce au ales tocmai terenul acela?
Piața administrației e încăpătoare, are lumină și se află la zece secunde de punctul de apariție. Terenul găsit de jucători e pe malul celălalt. Pe drum trebuie să ocoliți ogorul de cartofi al cuiva. V-ați putea întreba de ce își complică viața. Când îi întrebați, aflați că jucătorul care a ales terenul și-a construit lângă el un han. Îl mobilează de săptămâni și ar vrea să-i treacă cineva pragul la deschidere. De aici i-a venit ideea târgului.Dacă mutați târgul în centru, rezolvați drumul. Hangiul își va petrece seara vânzând cărți în piața comună, cu spatele la propriul local. Cel care privește harta de sus și cel care merge pe acel drum seară de seară văd lucruri diferite. Întrebați-i ce loc le-ar prinde bine. S-ar putea să vă schimbați părerea după ce auziți răspunsul. Poate că le trebuie doar două indicatoare pe care le pot pune singuri lângă râu.
Administratorul are aici o treabă mică și utilă. Poate verifica cui i-a aparținut terenul. Nimeni nu vrea să afle sâmbătă seara că a pus zece tarabe în fața casei unui jucător întors după luni de absență. Dacă stabiliți din timp proprietarul și îi cereți acordul, restul îl poate aranja cel care a muncit cel mai mult la han.
Lăsați hangiul să scrie anunțul
„Sâmbătă la opt deschid hanul de lângă râu. Dacă ai ceva de vândut, vino cu un cufăr. Dacă vii la cumpărături, treci podul și urmează indicatoarele cu dovleci.” Când citești invitația, știi unde să mergi, ce să aduci și cui să-i scrii dacă te rătăcești. Auzi chiar vocea celui care va deschide ușa în seara aceea. Dacă l-ai văzut cum a dărâmat acoperișul de trei ori în timpul construcției, treci pe acolo și numai ca să vezi cum a ieșit.Nu toți jucătorii pot scrie în canalul de anunțuri. Ca administrator, puteți publica invitația în numele autorului și îl puteți eticheta pentru întrebări. Dacă întreabă cineva de poțiuni, îi pot răspunde cei care își deschid tarabele. Organizatorul va ști ce s-a promis în numele lui înainte de dimineața târgului. Și nu va trebui să prepare poțiuni toată noaptea de vineri doar fiindcă cineva a adăugat în anunț că „avem poțiuni de toate felurile”.
Cel mai ușor e să uitați de jucătorul care a intrat pe server abia săptămâna aceasta. Pentru veterani, „podul nostru” e o indicație suficientă. Un nou-venit care vede trei poduri pe hartă nu știe pe care să-l treacă. Înainte de publicare, trimiteți-i indicațiile unui jucător nou. Vedeți dacă vă găsește singur. Uneori e suficient un cuvânt. Scrieți „podul de mesteacăn” și sâmbătă nu mai trebuie să mergeți după patru oameni, pe rând.
Ce faceți dacă vin șapte vânzători la șase tarabe?
Unele lucruri pot rămâne deschise până sâmbătă. Totuși, merită să petreceți zece minute pe teren cu jucătorul care va deschide târgul. La ce cufere au acces cumpărătorii? Cine strânge marfa rămasă? Pe ce moderator îl poate găsi dacă cineva ia lucrurile altuia? Când discutați la fața locului, unul dintre voi observă de obicei ceva. Poate că cele două cufere din colț aparțin hanului și țin lemnele pentru a doua zi. E mai simplu să le duceți în pivniță înainte să vină lumea decât să cercetați apoi înregistrările.Sunt și întrebări pe care le puteți lăsa organizatorului. Să zicem că a pregătit șase tarabe, iar al șaptelea vânzător vine puțin târziu. Hangiul îi poate da jumătate din masa sa. Pot întinde o pânză alături, pe iarbă. Sau îi poate spune că atât loc au săptămâna asta și să stea împreună. Dacă intrați imediat pe chat de pe contul de administrator ca să repartizați locurile, toate întrebările serii vor ajunge la dumneavoastră. Cei doi care își vor da coate la tejghea știu cel mai bine dacă încap acolo.
Dacă cineva sparge o tarabă și încearcă să ia marfa, hangiul trebuie să știe cum găsește un moderator conectat. Cât timp moderatorul rezolvă incidentul, hangiul poate ține târgul deschis. Un jucător care și-a adunat prietenii ar trebui să-și poată petrece seara cu ei fără să despartă certuri.
Prima jumătate de oră poate trece în liniște
E opt și zece. Două tarabe s-au deschis, dar nu cumpără nimeni. Vă vine să mai puneți un mesaj pe chat. Poate că, dacă puneți acum târnăcopul la tombolă, vin cu toții. Mai întâi treceți pe la târg. S-ar putea ca vânzătorul de cărți să se fi înțeles deja cu jucătorul de vizavi. Unul știe să amenajeze o sală de negoț cu sătenii, celălalt are calea ferată neterminată. Nu s-a atins nimeni de cufărul cu cărți, dar ei știu deja ce vor face împreună mâine.Și proprietarul serverului poate veni la târg cu lista de cumpărături în mână. Urcați la etajul hanului și cereți o cameră. Dacă prețul vi se pare mare, negociați. Pentru cine a lucrat săptămâni la han, un „Îmi păstrezi camera din colț?” spus din postura de client ar putea însemna mai mult decât al doilea anunț pe tot serverul. Plătiți însă din banii proprii. După un client care scoate oricât din trezoreria serverului, e cam ciudat să-i spui prețul unui jucător obișnuit.
În unele seri chiar vine puțină lume. Lăsați-i pe vânzători să decidă cât așteaptă. Dacă doi prieteni vor să închidă cuferele la nouă și să meargă la mină, e inutil să-i țineți de pază doar fiindcă în anunț scria „toată seara”. Poate că partea preferată a organizatorului a fost chiar conversația celor trei rămași la han după ce s-a risipit lumea. Aflați doar dacă îl întrebați a doua zi.
Lăsați deocamdată sâmbăta viitoare liberă
La sfârșitul serii e ușor să-i scrieți hangiului „Facem asta în fiecare săptămână?” Dumneavoastră ați trecut o oră și ați plecat. El a pus mesele joi, a împărțit locurile vineri și, sâmbătă, după ce a plecat toată lumea, a căutat proprietarul unui cufăr uitat. Duminică dimineața, când intră în joc, poate vrea să-și continue propria lucrare. Una e să dai o petrecere, alta e să fii gazdă în fiecare săptămână.Eu aș trece pe la han a doua zi și l-aș întreba ce ar face altfel dacă ar mai deschide târgul. Poate ar vrea să se plimbe și el puțin și să împartă casa de bani cu un prieten. Poate a vrut doar să-și deschidă hanul și a obținut ce își dorea. Dacă mai vrea o seară, va căuta una liberă și vă va anunța. Dați cuferele rămase înapoi proprietarilor și, dacă terenul a fost împrumutat, predați-l așa cum ați promis. Hangiul poate hotărî singur când dă jos pancarta de deschidere.
Peste o săptămână, poate scrie altcineva: „Dacă facem o licitație de pește în port, ne împrumută două mese prietenul care a deschis hanul?” Etichetați-l pe hangiu și lăsați-l să răspundă. Poate că a demontat de mult mesele de la târg. Sau poate că, în clipa în care scrieți, a scos deja două din depozit și e în drum spre port.






“10 de la 10 Nu am chiar caracteristica pe alte software-ul.